Maria Popovici, despre lupta cu kilogramele și atacurile de panică: „Credeam că mă sufoc, că nu mai am aer”

Maria Popovici s-a deschis în fața celor de acasă și a vorbit sincer despre lupta cu kilogramele în plus, explicând cum a început procesul de transformare și ce a ajutat-o să ajungă la silueta pe care și-o dorea.

Maria Popovici. Foto: social media/captură video YouTube

Invitată în podcastul realizat de Teo Trandafir, comedianta a făcut mărturisiri sincere despre schimbările prin care a trecut și despre provocările pe care le-a întâmpinat pe parcurs.

Maria Popovici, dezvăluiri despre lupta cu kilogramele în plus 

Tânăra, care a reușit să slăbească aproximativ 15 kilograme în doar câteva luni, mărturisește că transformarea sa a început după ce un medic ginecolog i-a explicat rolul inflamației în organism și importanța unei alimentații antiinflamatorii, recomandări care au ajutat-o să își schimbe stilul de viață.

„– Ok. Tu știi ce înseamnă să se uite cineva la tine și să te strige «grasa»?

– Da, doar că n-am știut întotdeauna. Am avut o perioadă scurtă, pe care lumea o fructifică la maximum în pozele de pe internet, dar eu am fost slăbuță până pe la 25 de ani. Adică nu am trăit cu asta. Știu că sunt oameni, adică eu am cunoștințe și prieteni care s-au luptat cu greutatea de când erau mici. Și e foarte dificil. Știu.

Eu am fost un copil destul de zvelt, am mâncat ce am vrut și, după 25 de ani, am început să mă îngraș teribil. Adică vreo 30 de kg.

– Știu, dar de la ce?

– Sunt foarte multe speculații, dar, în principiu, mâncarea.

– N-ar putea fi hormonal? Că la mine a fost.

– Și e hormonal. Nu. E și hormonal, doar că oamenii trebuie să înțeleagă că nu e doar hormonal. De la problemele hormonale sau mentale cu care te lupți, mănânci. Astfel ajungi să te îngrași și mai tare, iar, din cauza altor probleme, slăbești greu.

Adică am învățat foarte mult în ultima vreme despre ce înseamnă inflamația în corp, despre ce înseamnă să ții o dietă antiinflamatorie. Adică ce alimente ne inflamează organismul, la ce duce chestia asta, inclusiv în faza luteală și menstruală, și cum poți să nu mai ai dureri dacă mănânci într-un anumit fel. Sincer, m-a ajutat foarte mult o doamnă ginecolog.”

Maria Popovici: „Cred că inflamații avem în corp și când nu suntem ok”

Comedianta a explicat că a descoperit cât de importantă este alimentația nu doar pentru siluetă, ci și pentru echilibrul hormonal și starea de bine, subliniind însă că nu își dorește să ofere sfaturi medicale, ci doar să împărtășească propria experiență.

„-Păi, în faza luteală ești înainte de menstruație și e perioada când e mai greu. Ești cu nervii la pământ.

– Dar poți să reglezi asta din alimentație?

– Chiar poți, dacă renunți la zahăr, la alcool și la gluten, ceea ce e foarte greu și înțeleg. Eu nu pot. Deci, dacă îmi spui că eu renunț, nu. Nu total, dar în perioadele în care substitui o amandină cu o mână de zmeură... Știu, greu. Când vrei o amandină, vrei o amandină, n-ai chef să-ți dea cineva o mână de zmeură, vrei amandina aia. Dar o să te simți un pic mai bine și, cu siguranță, o să pierzi în greutate.

Și cred că inflamații avem în corp și când nu suntem ok. Deci, eu nu vreau să dau sfaturi pe internet, că știu că, în ziua de azi, apar toate prostiile. Eu vreau să vă spun doar ce am înțeles eu. Nu sunt medic”, au mai discutat cele două. 

Ce spune comedianta despre atacurile de panică 

În continuare, Maria Popovici a vorbit despre legătura pe care a observat-o între starea sa emoțională și inflamația din organism. Comedianta a mărturisit că, în jurul vârstei de 25 de ani, a început să se confrunte cu atacuri de panică, fără să înțeleagă inițial ce i se întâmplă, iar ulterior a apelat la terapie pentru a depăși acea perioadă dificilă.

„Inflamația în corp apare și când ai o perioadă stresantă. Când se greu cu căpuțul, se greu și cu corpuțul.

– Ție când ți-a fost greu cu căpuțul?

– Măi, cred că de pe la 25 de ani încolo am început să aflu ce înseamnă să ai niște atacuri de panică. Nu știam ce înseamnă. Nu știam ce se întâmplă cu mine. Cu stresul, cu... nu știu să zic. Aș vrea să zic cu jobul, dar sună așa...

– Ce înseamnă un atac de panică?

– Nu mai ești la fel de conectat la realitate cum sper că suntem noi doi acum. Mă rog, nici noi nu suntem la maximum, dar cât suntem. Te paște un pericol care, de fapt, nu există, da? Deci tu, corpul și creierul tău intră în alertă pentru ceva ce nu există. E un gând de-al tău pe care nu-l mai poți opri.

Din nou, asta e ce am înțeles eu. Poate nu explic... Nu, sigur nu explic la fel de bine ca un psiholog. E cum mi s-a explicat mie, precum îi explici unui copil, ca să înțeleagă.

- La carte scrie «senzația de moarte iminentă».

- Eu, de exemplu, credeam că mă sufoc, că nu mai am aer în plămâni.

– Și cum ai rezolvat asta?

– Am mers la terapie și nu mi-a fost rușine să vorbesc despre asta cu toată lumea din jurul meu. Eu, când pățesc ceva, cer ajutor, nu mi-e rușine. Foarte mulți oameni nu depășesc partea asta de rușine.”